, doua scoli mixte (romano-ucrainene) din care 7 scoli medii de nivel I-II (primar-gimnazial), 6 de nivel I-III (primar-gimnazial-liceal) si un liceu, respectiv Scoala nr. 2 din Slatina declarata de catre autoritatile ucrainene drept liceu, dar care intampina dificultati in activitatea sa din lipsa de cadre specializate. Toate aceste scoli insumeaza 4.541 de elevi si 357 de cadre didactice. In cadrul Universitatii Nationale din Ujgorod functioneaza o sectie de invatamant superior in limba romana unde, o data la doi ani, sunt alocate 10 locuri pentru potentialii studenti de etnie romana, insa calitatea actului de predare datorita slabei dotari didacticomateriale lasa mult de dorit. Una dintre putinele consolari ale romanilor de acolo, altminteri destul de izolati vine de la programele TV ce mai pot fi receptionate cu chiu cu vai de pe teritoriul Romaniei. In rest, fondul de carte in limba romana, in ciuda unor eforturi facute, ramane in continuare insuficient, la fel ca si schimburile socio-culturale cu “fratii” din Romania
Ucrainienii din Romania
Ucrainenii sunt al treilea grup etnic minoritar din Romania ca marime, numarand 61.350 de persoane conform recensamantului din 2002, adica aproximativ 0,3% din totalul populatiei. Ii gasim mai ales in nordul tarii, in zonele de langa granita cu Ucraina. Mai mult de jumatate din ucrainienii din Romania se afla in Judetul Maramures, un numar semnificativ de ucrainieni se gasesc in judetul Suceava (8.506 persoane) si - surprinzator - pe locul trei se afla judetul Timis (7.261 persoane). In judetul Tulcea au fost numarati 1.279 ucraineni. In 13 comune din Romania, ucrainenii detin o majoritate absoluta sau relativa. Fiind o minoritate etnica recunoscuta oficial, ucrainenii au un scaun asigurat in Camera Deputatilor.
Ştefan Tcaciuc a ocupat aceasta pozitie din 1990 pana la moartea sa in 2005, cand a fost inlocuit de catre Ştefan Buciuta. La liceul “Taras Sevcenko” din Sighetu Marmatiei se preda in limba ucraineana. In unele regiuni, ucrainenii sunt numiti: “rusini”,”ruteni” (in Maramures si Banat), “hutuli” (in Bucovina) sau “haholi” (in Dobrogea). In trecut erau deseori numiti “rusi” sau “rusnaci” ( nu in sens peiorativ! ), denumire acordata in general slavilor rasariteni. Astfel, unele localitati din nordul Carpatilor Rasariteni poarta toponime care deriva din cuvantul “rus”: Ruscova, Rusii Bargaului, Rus, Campulung rusesc, Rusii-Munti, Rusii Manostioara, etc.
info: timocpress.info
Ucrainienii din Romania
Ucrainenii sunt al treilea grup etnic minoritar din Romania ca marime, numarand 61.350 de persoane conform recensamantului din 2002, adica aproximativ 0,3% din totalul populatiei. Ii gasim mai ales in nordul tarii, in zonele de langa granita cu Ucraina. Mai mult de jumatate din ucrainienii din Romania se afla in Judetul Maramures, un numar semnificativ de ucrainieni se gasesc in judetul Suceava (8.506 persoane) si - surprinzator - pe locul trei se afla judetul Timis (7.261 persoane). In judetul Tulcea au fost numarati 1.279 ucraineni. In 13 comune din Romania, ucrainenii detin o majoritate absoluta sau relativa. Fiind o minoritate etnica recunoscuta oficial, ucrainenii au un scaun asigurat in Camera Deputatilor.
Ştefan Tcaciuc a ocupat aceasta pozitie din 1990 pana la moartea sa in 2005, cand a fost inlocuit de catre Ştefan Buciuta. La liceul “Taras Sevcenko” din Sighetu Marmatiei se preda in limba ucraineana. In unele regiuni, ucrainenii sunt numiti: “rusini”,”ruteni” (in Maramures si Banat), “hutuli” (in Bucovina) sau “haholi” (in Dobrogea). In trecut erau deseori numiti “rusi” sau “rusnaci” ( nu in sens peiorativ! ), denumire acordata in general slavilor rasariteni. Astfel, unele localitati din nordul Carpatilor Rasariteni poarta toponime care deriva din cuvantul “rus”: Ruscova, Rusii Bargaului, Rus, Campulung rusesc, Rusii-Munti, Rusii Manostioara, etc.
info: timocpress.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu