Cioran si Miscarea Legionara-interviu cu profesorul Claudio Mutti

Marco Grancagnolo: Stimate profesor Mutti, d-voastra sunteti unul dintre cei mai importanti studiosi ai istoriei Romaniei interbelice, fiind totodata un recunoscut cunoscator al Miscarii Legionare. Ati scris printre altele, importante articole despre Revolutia Conservatoare in Romania si mai ales opera “Penele Arhanghelului. Intelectualii si Garda de Fier”, in care descrieti raporturile principalilor intelectuali romani ai generatiei 1927 (Cioran, Eliade, Noica) cu fenomenul legionar. In ceea ce-l priveste pe Cioran, d-voastra ati avut norocul sa-l cunoasteti pe fratele mai mic, Aurel Cioran. Ce ne puteti spune?

Claudio Mutti: Aurel Cioran mi-a povestit un episod particular din tinerete, cand isi pusese in minte sa se indrepte spre viata preoteasca, pe urmele tatalui. Dar dupa ce a comunicat decizia familiei, Emil l-a luat deoparte si o noapte intreaga a incercat sa-l convinga sa nu faca acel pas, adresandu-i urmatoarele cuvinte: Daca continui cu aceasta idee a ta de a te face preot, nu iti voi mai vorbi niciodata! Dupa aceasta, Aurel renunta la idee…

M. G. : “Schimbarea la fata a Romaniei” este o carte ce greu ar putea fi tradusa in franceza sau in italiana, datorita faptului ca este o carte antisemita. D-voastra ati citit cartea, ce ne puteti spune despre antisemitismul lui Cioran?

C. M. : Termenul “antisemit” este extrem de impropriu. Familia semita este o familie etno-lingvistica ce cuprinde popoare disparute dar si popoare inca existente: acadieni, babilonieni, asirieni, fenicieni, arabi, etc. Astazi arabii sunt grupul cel mai numeros al familiei semite. Cat despre evrei, poate doar evreii sefarzi pot afirma ca au origini semite ce ii leaga de evreii antichitatii biblice. Partea majoritara a evreimii mondiale, adica ashkenazii, nu sunt de fapt semiti, fiind descendentii chazarilor, un neam turanic, care dupa ce s-au stabilit intre Marea Neagra, Caucaz si Caspica, in secolul X s-au convertit la mozaism. Evreii din Europa Orientala, deci si evreii care din Galitia au emigrat in masa in teritoriile romanesti, sunt probabil descendentii chazarilor. Deci nu pot fi numiti “antisemiti” romanii care s-au opus prezentei masive a evreilor pe pamanturile lor si monopolului instaurat de evrei asupra unor sectoare importante din viata sociala si economica romaneasca. Pozitia exprimata de Cioran in capitolul IV din “Schimbarea…” urmeaza deci o traditie ce o intalnim si la cel mai mare poet roman, Mihai Eminescu, ce caracterizeaza cultura romaneasca, inclusiv pe cea promovata intre cele doua Razboaie Mondiale de asa-zisa “tanara generatie”. In “Schimbarea…” polemica impotriva evreilor prezinta acea tipica inclinatie cioraniana a excesului si lirismului, astfel explicandu-se expresii de genul: “descendenti ai unei alte specii de maimute”, “evreul este mai intai evreu si apoi om”, “victime a unei vine a carei responsabilitate o poarta doar Dumnezeul lor”, etc.

M. G. : Care au fost raporturile dintre Cioran si Garda de Fier?

C. M. : Dupa cel de-al doilea conflict mondial, Cioran a incercat sa minimalizeze implicarea sa in cadrul Garzii de Fier si asta din motive lesne de inteles. In realitate adeziunea lui Cioran la Miscarea Legionara depaseste cu mult ceea ce Cioran vrea sa ne faca sa credem. O dovedeste, spre exemplu, aceasta poza care il infatiseaza alaturi de Codreanu, imbracat in uniforma tipica a Garzii de Fier. Cioran i-a trimis lui Codreanu o copie cu dedicatie a cartii “Schimbarea…”; Capitanul i-a raspuns printr-un bilet unde ii transmitea ca apreciaza mult pasiunea revolutionara cu care autorul (Cioran) apara ideea de “schimbare” a Romaniei. Pe de alta parte, in scurta perioada in care Garda de Fier s-a aflat la putere, a fost chiar Cioran cel ce l-a comemorat pe Codreanu la radio-ul national, printr-o evocare intitulata “Profilul interior al Capitanului”.

In ceea ce priveste pozitia ideologica a lui Cioran, in anii perioadei romanesti, nu se poate spune ca aceasta coincide cu cea a Miscarii Legionare. Aceasta din urma era patrunsa de o profunda religiozitate inspirata din Ortodoxie (chiar daca in randul miscarii se gaseau greco-catolici sau chiar musulmani); Cioran era in schimb animat de un spirit futurist, ce il facea sa dispretuiasca spiritualitatea bizantina cu ai sai “sfinti cu fete de idioti”.

M. G. : Religia precum “opiumul popoarelor”? Ce analogii si diferente putem gasi intre anticapitalismul de derivatie nationalista, precum cel al Garzii de Fier, si anticapitalismul comunist, inspirat de o doctrina materialista?

C. M. : Cioran nu a negat niciodata exigenta unui absolut care este prezenta in fiinta umana, din contra, in el actiona o forta spirituala ce ar fi putut face din el un mistic autentic.

Cat despre Garda de Fier, doctrina sa este departe ani lumina de marxism sau alte ideologii materialiste create de cultura occidentala a secolului XX. Pentru Miscarea Legionara, istoria este produsul rugaciunii, al sacrificiului si eroismului. In schimb, pentru marxism, istoria este rezultatul raportului dintre clase ce merge inainte conform unei dezvoltari dialectice ce se va incheia cu instaurarea societatii comuniste.

Chiar si pe planul luptei revolutionare cele doua perspective se diferentiaza profund: in timp ce marxismul vede in lupta de clasa mijlocul prin care se va afirma marxismul, nationalismul anticapitalist eventual transfera lupta de clasa pe plan international, unde popoarele dezmostenite lupta impotriva plutocratiei camatare si speculative.

Oricum, atat comunismul cat si nationalismul impartasesc o doctrina antidemocratica si anticapitalista; dar in Romania nationalismul a fost avantajat de faptul ca actiona intr-un context social si cultural caracterizat de un puternic traditionalism. Astfel se explica faptul ca in Romania ( precum si in alte tari din Europa Centrala), nationalistii si nu marxistii (care de altfel erau inexistenti) au condus luptele celor subjugati si dezmosteniti.

interviu realizat de Marco Grancagnolo, 16.10.2006

traducere: Remus Tanasa

info: foaienationala.ro